SCOALA SIMAND

Scurt istoric

Şcoala românească din Şimand are peste 230 de ani de existenţă. De mai bine de două secole şcoala şi biserica au fost instituţiile care au luminat sufletele românilor din Şimand, care le-au deschis calea spre autocunoaştere şi autodefinire care le-au trezit cele mai nobile şi curate sentimente în slujirea idealurilor naţionale şi care le-au dăruit posibilitatea unei vieţi mai demne şi mai prospere. Acest lucru nu se putea face decât intr-un singur mod: prin şcoală.
Apariţia şcolilor în mediul rural nu era însă tocmai uşoară. întreţinerea unui local destinat şcolii, dotarea lui, întreţinerea unui cadru calificat era in cele mai multe cazuri imposibilă. Situaţia materială grea a majorităţii românilor dar şi statutul de naţiune tolerată în cadrul Imperiului, a naţiunii române au făcut ca acest ideal al învăţământului românesc să rămână încă multă vreme doar un vis.
In aceste condiţii, un rol deosebit de important l-a jucat Biserica. Şcolile confesionale ce au funcţionat peste două secole pe lângă bisericile parohiale au fost deschizătoare de drum în apariţia şcolilor naţionale româneşti.
În anul 1784 Inspectoratul de la Oradea adresează o circulară tuturor şcolilor subordonate lui, printre care este pomenită şi cea de la Şimand, circulară prin care se cerea numărul elevilor care frecventau şcoala şi foarte important, pentru prima oară se cerea pedepsirea părinţilor care refuzau şcolirea copiilor lor.
Primele şcoli au pornit din tinda bisericii, preoţii fiind şi învăţători. In comuna Şimand mai întâi a funcţionat o şcoală în Şimandul de Jos între anii 1825-1830, învăţător fiind diaconul Ştefan C.Berar, pentru aceasta cumpărându-se o clădire ce a aparţinut baronului Banhidy. Diaconului Berar i-au urmat alţi învăţători: Avracum Cociuba (din Siria); loan Pondovici, Bicolae Popescu (pleacă ca învăţător în Banat), Florea Cioaru (din Curtici), Murgu (din Şiclău). In anul 1877 învăţător în Şimandul de Jos era Pavel Stana cel care a făcut şi trecerea de la scrisul cu caractere kirilice la cel cu caractere latine.
In Şimandul de Sus primul învăţăor a fost Volentin loan (1866-1906) şi apoi loan Tocăniţă (din Sânicolau-Mare)
În anul 1847, frecvenţa înregistrată la şcoala din Şimand: 38 de elevi - 24 în cls I, 12 în cls a II-a şi 2 în cls. a III-a.
  În martie 1849 se arata că frecvenţa a crescut acum fiind 51 de elevi dintre care 5 fete.


Recensământul din 1900 scoate la iveală faptul că în comuna Şimand din aproximativ 5000 de locuitori, doar 1110 persoane cunoşteau carte, iar din 1072 de copii, de vârstă şcolară, sub 250 mergeau la şcoală. Aceeaşi situaţie va persista până la sfârşitul primului deceniu al sec.XX. In anul şcolar 1911-1912 din 1300 de copii de vârstă şcolară frecventau şcoala doar : 171 elevi ortodocşi, (90 în Şimandul de Sus, 80 în Şimandul de Jos), 80 elevi greco-catolici, 80 elevi maghiari şi germani, şi aceştia frecventau şcoala doar temporar.
La Şimand, atât în Şimandul de Sus cât şi în Şimandul de Jos au luat fiinţă câte o şcoală primară cu 7 clase, având fiecare câte trei învăţători. Frecvenţa a început să crească considerabil, iar elevii de etnie maghiară şi germană îşi continuau în paralel, cursurile în cadrul şcolii confesionale de pe lângă Biserica Romano Catolică.
In perioada interbelică se va înregistra cea mai mare frecvenţă a elevilor, aproximativ 550 de copii (1934-1935).
În ceea ce priveşte localurile de şcoală, în 1927 doar unul era corespunzător. Revigorarea învăţământului din acea perioadă avea să aducă după sine şi preocupări cu privire la ridicarea unor localuri de şcoală corespunzătoare. Astfel în Şimandul de Sus la 26 martie 1934 se alocă o sumă de 400.000 lei cu care se va ridica actuala clădire a şcolii primare cu trei săli de clasa, cancelarie şi o locuinţă pentru învăţător. Această şcoală va fi dată în folosinţă în anul 1936. In anul 1939 s-a dat în folosinţă un local asemănător în Şimandul de Jos. Acest lucru a fost posibil atât datorită trecerii şcolilor în subordinea statului cât şi a efortului susţinut al unor remarcabili învăţători de atunci: Stângu Cornel, Ponta Ioan, Pantea Ştefan ş.a.
La Şimand au funcţionat în această perioadă, deşi în condiţii foarte grele, ambele şcoli de stat cu clasele I-VII, precum şi şcoala confesională romano-catolică. Sacrificiul învăţătorilor a fost cu atât mai mare cu cât fiecărui învăţător îi reveneau in medie 40-50 de elevi, ceea ce presupunea desfăşurarea de cursuri alternative.
Începând cu anul şcolar 1948-î 949, în Şimandul de Sus a funcţionat doar şcoala cu clasele I-IV. O şcoală asemănătoare funcţiona şi în Şimandul de Jos. Elevii ciclului doi făceau toţi cursuri la Şcoala din Şimandul de Jos. Din anul 1952, şcolii din Şimand i-a fost anexată şi şcoala cu clasele I-IV de la IAS Scânteia.


Cu toate acestea, până în anul 1972 s-au ţinut cursuri alternative la şcoala din centru, ciclul primar după masa iar cel gimnazial dimineaţa.
In trimestrul al doilea al anului şcolar 1971-72 se dă în folosinţă actualul local de şcoală pentru ciclul gimnazial în care există 8 săli de clasă şi un laborator modern amenajat. Generalizarea şi obligativitatea învăţământului de 8 ani a făcut să crească numărul elevilor şi implicit al claselor la şcolile din Şimand. A fost necesară completarea corpului profesoral cu noi dascăli care să acopere necesarul şcolii. Astfel în anul şcolar 1964-1965, cancelaria şcolii din Şimand cuprindea un număr de 21 de cadre didactice: 12 învăţători şi 9 profesori. Dotarea materială a şcolilor a crescut şi ea completând astfel necesarul pentru desfăşurarea unui învăţământ la standardele cerute.
Schimbările de după 1989 nu puteau să rămână fără ecou şi în domeniul învăţământului.
La început au fost două grădiniţe: una în Şimandul de Sus (la început a funcţionat în casa notarului, iar apoi în sediul fostei primării unde este şi astăzi) şi una în Şimandul de Jos, care a funcţionat la început în sediul fostului CAP. şi apoi până în prezent în clădirea fostei şcoli confesionale romano-catolice. Din anul 1967 s-a înfiinţat o grădiniţă şi în Satu Nou, care a ţionat în localul şcolii de aici.
În prezent grădiniţa are un efectiv aproximativ de 140 de copii din care în Şimandul de Sus 50 de copii, în Şimandul de Jos 90 de copii.
În ceea ce priveşte şcoala în prezent sunt 381 elevi, dintre care:
- 175   în ciclul gimnazial
- 206  în ciclul primar